Demografia si modul de viata

Sa recapitulam: speranta de viata in tarile dezvoltate va ajunge in acest secol la aproape 80 de ani, numarul copiilor nascuti de o singura femeie va scadea, procesul educational va fi din ce in ce mai lung (sistemul Bologna, de exemplu se bazeaza pe trei ani de facultate, doi de master si inca trei pentru doctorat), ceea ce va face ca oamenii sa intre in productie pe la 25 de ani. Se constata in toata lumea moderna, o modificare a tiparelor matrimoniale.

Daca acum doua secole, femeile ramaneau gravide inca din adolescenta, in secolul XXI, din cauza ritmului de viata, a duratei studiilor de specializare si a necesitatii unei cariere, femeile se gandesc la copii, abia dupa varsta de 25 de ani. Astazi, si probabil si maine, daca sistemul capitalist-consumist nu va fi zguduit profund de criza, nasterile vor deveni o activitate ca ori care alta. In secolul al XIX-lea, misiunea sociala a femeii era perpetuarea speciei.In secolul XXI, in Europa si S.U.A, femeile nasc in general cate un copil, iar cresterea lui este ajutata de bone si de un sistem educational capabil sa preia un procent mare din timpul de dezvolatare al copilului prin crese, gradinite, etc. Daca in trecut o femeie cu cinci copiii isi petrecea aproximativ 70 % din timpul vietii ingrijindu-si familia, femeia secolului XXI investeste practic doar zece procente. Avand timp si o cariera, femeile devin din ce in ce mai putin dependente de barbati, iar casatoria nu mai este conditionata de necesitati economice.

Desigur, tendintele barbare, casatoriile aranjate, sclavagismul la care sunt supusi copiii de la cele mai fragede varste vor continua in tarile sarace si foarte sarace. Laicizarea absoluta a societatii a indepartat oamenii de religie si de invatamintele ei intelepte.In alte vremuri, casatoria era garantata "pana ce moartea ne va desparti", astazi industria divortului produce mai multe cazuri decat nuntile. Este adevarat, ca in secolele trecute, femeile mureau mai repede din cauza conditiilor materiale precare si a lipsei unui sistem de sanatate, iar barbatii se casatoreau de mai multe ori, pentru a face cat mai multi copii care sa ajute la prosperitatea si stabilitatea economica a familiei. Tendinta aceasta catre poligamie a ramas in ADN-ul majoritatii masculilor care recurg in timpurile moderne la adulter, si de regula dupa un divort, cuplurile nu se mai casatoresc.

De aici desprindem o concluzie privind tiparul vietii pana la sfarsitul acestui secol: Intr-o societate industriala, urbana, femeile fac din ce in ce mai putini copii, intrucat o familie numeroasa nu se mai poate descurca financiar cu cheltuielile de educatie, intretinere, tendinte, etc, fapt ce va conduce la imbatranire prematura a societatilor dezvoltate si la o migratie a fortei de munca dinspre tarile sarace!