Statele Unite se confrunta, astazi, in peisajul lumii arabe, cu un dublu standard impus, tot de catre ele. Dictaturile ostile sunt inabusite fara drept la replica, vezi cazul Saddam Hussein in schimb, dictaturile favorabile sunt incurajate si sustinute. Fara doar si poate, in acceptiunea generala a democratiei, un sef de stat care nu lasa puterea timp de 40 de ani, cum este cazul lui Hosni Moubarak, se numeste dictator, mai ales cand exista o stare de necesitate prelungita (aproape 30 de ani), fara formatiuni de opozitie si cu cenzurarea mijlocelor de informare in masa, cum ar fi internetul. Insa aceasta autoritate fortata, a facut posibil un parteneriat strategic intre Egipt si S.U.A, precum si cu Israelul. Laicizarea gandirii politice egiptene a impiedicat proliferarea fundamentalismului islamic, iar Moubarak si-a asumat rolul de a vana si elimina ori ce forma de organizare terorista. Internetul, din nefricire, a devenit si baza mare de selectie a tinerilor arabi, nemultumiti de prezenta cenzorului american, a unor organizatii de tip Al Kaeda. Ostilitatea islamistilor, ascunde, insa un deziderat mai complex si mult mai vechi: reinstaurarea Califatului (imperiului islamic), directionat de tari precum Arabia Saudita si Quatar. Lumea araba se imparte astazi in guverne laice, de orienatre socialista precum Siria, de orienatre occidentala, precum Egipt, Tunisia, Maroc si state islamiste.
Interesul american, in regiune este astazi amenintat de un val de nemultumire al tinerilor, sedusi de perspectiva unei liberalizari a informatiei, insa suficient de naivi, ca sa devina o masa de manevra pentru conspiratia islamista. Insurgentii profita, pe buna dreptate, si condamna osificarea regimurilor totalitare. Presedintele Tunisiei a fost nevoit sa fuga, iar Hosni Moubarak se vede in situatia de a gasi rapid o situatie onorabila de a preda puterea, mai ales ca Barak Obama a dat semnalul inceperii reformelor. Este o situatie foarte asemanatoare cu "revolutiile" din 1989, petrecute in blocul estic, incuviintate de catre Moscova, numai ca astazi, artizanul prefacerilor din lumea araba este Washingtonul. Probelmatica actuala prefigureaza inceputul unui razboi, rece sau chair "fierbinte" intre administratia americana si miscarile islamiste, sau cu alte cuvinte intre democratia occidentala si jihad!
