Pripa lui Sarkozy si balonul de oxigen oferit lui Gaddafi

Dupa ce s-a ridiculizat in fata lumii intregi prin sprijinul "in orb" a adimistratiei Tunisiene, chiar inaintea ca presedintele Zine El Abidine Ben Ali sa fuga in Emirate cu lingouri de aur in valoare de 45 de milioane de euro, presedintele Frantei, Nicolas Sarkozy vrea sa-si "scoata parleala" initiind "cruciada" impotriva fostului sau prieten si finantator Muammar Gaddafi. Insa, fara sa vrea si demonstrand inca o data ca orgoliul prostesc il prejudiciaza pe termen lung, chiar si pe initiator a "sabotat" intentia S.U.A de a lasa Libia sa se "democratizeze" singura.Astfel, cand  totul era pierdut pentru liderul libian, uitat de Allah la putere de 42 de ani, cand rebelii aproape ca detineau controlul majoritatii regiunilor din tara diminundu-i aura mitica lui Gaddafi, Sarkozy i-a oferit o sansa nesperata.Daca lamentatiile jalnice de pe tancuri ale dictatorului pareau sa nu mai intereseze pe nimeni, treptat, poporul a inceput sa le dea atentie speriat de perspectiva invadarii tarii de catre fortele occidentale.Rebelii au pierdut sprijinul popular, fiind imediat etichetati de catre aparatul propagandistic condus de colonel ca fiind agenti ai sionismului si ai puterilor occidentale. Inconstienta presedintelui francez ar putea, pe termen mediu si lung sa incurce profund planurile O.N.U  de a rezolva problema prin negocieri si presiuni "la rece"!

Consiliul de Securitate ONU a aprobat  aproape in unanimitate o rezolutie menita “sa protejeze populatia civila din Libia”, de fapt o incercare de rezolvare a incurcaturii produsa de domnul Sarkozy, care isi exprima preferinta ca trupele NATO sa nu intervina in conflict. Tarile care s-au abtinut,  au fost Rusia, China, Brazilia si Germania la care se adauga Turcia, care nu face parte din Consiliul de Securitate ONU si Romania, care prin vocea presedintelui Basescu a afirmat  ca nu U.E trebuie sa-si asume democratizarea Libiei ci Consiliul de Securitate.Franta si-a asumat “un rol activ”  la unison cu Italia (care a pus la dispozitia NATO baza aeriana din Sicilia) tara care se simte cumva indreptatita sa intervina in fosta sa colonie. Din cauza pripei franceze, pe termen scurt singurul care pare sa castige din aceasta afacere este Gaddafi insusi. Asa cum scrie si Marius Serban: "Cocoselul Sarkozy a cantat de trei ori si a stricat jucaria revolutiilor populare din Orientul Mijlociu"!

Razboi in Libia

Fiul colonelului Gaddafi, Saif al-Islam, isi conduce trupele guvernamentale catre oraşul Benghazi, Mustafa Abdul Jalil, principalul lider al opoziţiei libiene a făcut un apel catre comunitatea internationala să urmeze exemplul Parisului care i-a recunoscut pe rebeli. Alaturi de Franta si Anglia sustine interventia trupelor NATO in conflictul intern. Sa nu uitam ca Libia a fost o colonie Italiana, ravnita pe rand, in epoci diferite sau nu, de catre regimurile politice din Franta si Marea Britanie. Mustafa Abdul Jalil sustine: “Toata lumea trebuie să ştie că nu exista un echilibru între capacitatile noastre şi cele ale lui Muammar Gaddafi. El înconjoara orasele pentru a interzice oamenilor să le părăsească”.

Statele arabe din Golf anunta deja că nu mai recunosc legitimitatea regimului lui Gaddafi. Evenimentele de joi, 10 martie  in urma carora rebelii libieni au fost alungati din două zone importante dovedesc spusele lui Jalil. Specialistii in geospolitica identifica patru situatii care ar putea duce la încetarea violentei în Libia

1. crearea unei zone de interdictie aeriana;
2. o interventie aeriana directa;
3. crearea unei zone no-drive prin controlarea armata a accesului pe infrastructura rutiera;
4. înarmarea şi antrenarea rebelilor libieni.

Managementul acestei situatii de criza internationala ii revine O.N.U, iar o interventie militara occidentala in zona intra in aria de acoperire a trupelor NATO. Initial, occidentalii nu au dorit ca interventia lor sa se faca direct, ci pe modelul schimbarilor de paradigma din 1989, din estul Europei. Ar fi fost ideal, ca schimbarile regimurilor oligarhice si dictatoriale se se faca "din interior" Cu toate acestea, există intentia Consiliului de Cooperare al Golfului de a participa la actiune. Rusia şi China se vor implica cu siguranta in zona, caci nu au cum sa rateze specularea tuturor oportunitatilor deschise de razboi! Rusia si-a aratat, deja disponibilitatea de a oferi ajutor comunitatii internationale.

Gaddafi este un lider tribal, care are un numar impresionant de fideli, aproximativ 200.000 de mii si, este evident pentru toata lumea, ca "nu este cu toti boii acasa" crezandu-se mana armata a lui Allah pentru declansarea Jihadului impotriva necredinciosilor occidentali. Sa ne reamintim ca americanii au trebuit sa-i bombardeze resedinta, in urma cu cateva decenii, ca sa-i "mai reteze din elanul terorist".  Psihologii sunt de parere, ca si in cazul lui Saddam Hussein, ca liderul libian nu va ceda, fiind convins de misiunea lui "sfanta" si de sprijinul fidelilor. Atata timp, cat acest dictator care conduce Libia, neintrerupt de 42 si ani, se considera un simbol, nu va putea renunta la un razboi, care din nefericire, va produce multe victime colaterale!